Katie

Cand te pocneste romantismul...

Am 29, merg pe 31...

Bancosul, muza mea in toate, imi arata azi un clip cu doua gagici, una de 29 si una de 31 de ani, care "performeaza" pe masura nazuintelor si a gargaunilor specifici fiecarei varste.

 Destul de pertinente mesajele fetelor, mai ales ca specia feminina tinde sa aiba asemenea desfasurari de sinceritate.

Una peste alta, intr-un mod hilar, ele spun adevarul gol-golut. Adicatelea:

La 20 de ani inca mai visezi ca esti forever young, ca lumea iti e la picioare, cu barbati cu tot, se-ntelege, de-asta e bine sa-i imbrobodesti atunci, cand nici ei nu stiu prea bine ce li se pregateste!

Cand ai senzatia ca esti stapana lumii si ca nimeni nu te va detrona vreodata, cand inca pari o caprioara inocenta ce se vrea vanata, esti total pozitiva, respiri prin toti porii tinerete, candoare, copilarie - eu sper sa nu vorbesc povesti aici, cel putin varsta de 20 de ani a mea asa a aratat, ca timpurile s-or mai fi schimbat, asta e!

Cand inca te tii departe de responsabilitati si chestii serioase, proiectandu-le intr-un viitor la care te uiti asa, doar cu coada ochiului, de teama sa nu se intample mai repede, convinsa ca privirea ta chiar poate vraji, controla si tine la distanta orice noutate care tine de varsta, de trecerea timpului, de schimbari majore si de impact...

Asta pana suna ceasul a 30 de ani.

La nouvelle femme. O noua atitudine. Mult mai stapana pe tine. Mai grabita.

Acum ai experienta, esti trecuta prin viata, deci inteleapta, nu te mai lasi asa usor ademenita, alegi tu extrem de rational si mai putin instinctiv (cum o faceai la 20 de ani), esti pretioasa si pretentioasa si ai dreptate.
Toate judecatile tale te indreptatesc sa fii asa.

Cu greu ajunge sa-ti placa cineva cu adevarat, poate pentru ca deja te placi prea mult pe tine sau poate, satula de atata tine, in diverse ipostaze, te-ai vrea renascanda, te-ai saturat si tu de atatea bife pe care ti le doresti la junele intalnit...ohhhh, varste ingrate, barbatii abia dupa 30 se cheama ca ajung la junete, pana atunci sunt doar niste copii care mai pot fi modelati, ghidati cu usurinta, dup-aia, se trezesc, nu-i mai poti ameti neam.

Ajungi sa stii sa ceri. Si ti se da. Esti sigura pe tine si cu tupeu. Numai ca ceea ce ti se ofera este perisabil, ca si cum te-ar reflecta pe tine, corpul tau, iluziile si naivitatile crosetate la 20 de ani.
Ai devenit o femeie coapta, matura, capabila sa aleaga rational si sa se tina departe de dezamagiri. Setata pe placere. Si pe orice forma de hedonism.

Si totusi constienta ca, deja ajunsa aici, procesul de inflorire a ajuns la apogeu, de-acum nu mai poti reveni la ceea ce ai fost odinioara,  trebuie sa ghidezi cu maturitate cum vei evolua de acum inainte, cat de mult iti vei pastra eflorescenta.

Unele femei chiar raman ca florile, amintire intr-o carte sau intr-o inima.
Depinde ce-si doresc.

Machiaj natural - ten si ochi

Tips-urile oferite de un profesionist sunt intotdeauna binevenite.
Efectele sunt super!

Delta Goodrem

Imi era dor de ea!
O femeie frumoasa, talentata, tanara(are doar 28 de ani) care a luptat continuu pentru viata ei, dupa ce la 18 ani a fost diagnosticata cu boala Hodgkin (asa zice wikipedia).

Accesorii vintage

Sunt un mare fan al lor.
Nu am apucat sa colectionez prea multe, dar ma bucur de fiecare data cand le regasesc in imagini, desene, poze, chiar vitrine ori pe strada, asortate intr-o tinuta feminina, dantelata.

De mica aveam o placere nebuna sa cotrobai prin cuferele bunicii mele si sa ma costumez cu hainele de altadata, ale ei sau ale mamei.
Impregnate cu iz de poveste, imi starneau pe loc imaginatia si nu ma puteam abtine sa nu le incerc ori de cate ori aveam ocazia.

Pana si perdelele bunicii parca aveau o finete deosebita.
Modele delicate in nuante de alb si crem impodobeau maiestuos o casuta mica din provincie. Erau principalele materiale de transformat in rochite, dupa bunul meu plac.

Parca totul atunci avea alt aer, hainele - mai multa demnitate si o viata mai lunga, obiectele si accesoriile cu care ne inconjuram erau alese cu termen de valabilitate pe viata. Pentru totdeauna. Ca familia.
Erau confectionate cu simt al raspunderii si uneori reprezentau o adevarata opera de arta handmade.

Materialele aveau alta tesatura, structura tuturor lucrurilor  era ferma, impenetrabila, facuta parca sa ramana mostenire generatiilor viitoare.

Poate ca asta este unul dintre motivele pentru care moda revine.
Si revine nu neaparat cu re-crearea tesaturilor si modelelor de odinioara, ci si cu accesoriile si vestimentatia care dateaza de atunci si care, pe ici pe colo, mai pot fi reconditionate, desi, in mare parte, asa cum aminteam mai sus, termenul lor de valabilitate ramane forever!

Rasfoindu-l pe domnul Google, am gasit un site care readuce pe tapet modele vintage, haine, dar si accesorii, care pot fi comandate online.

Personal, am fost fascinata de saluri , crosetate manual, majoritatea datand din anii '70 si de florile delicat confectionate , din perioada anilor '40-'50.

Intre rochite , am gasit cateva extrem de fin lucrate, din materiale deosebite.

Una peste alta, banuiesc ca fiecare dintre voi a avut, in copilarie, cel putin o tentativa la cufarul bunicii.
Acolo se poate sa regasim, chiar si acum, la fel de proaspete, atat hainele, cat si povestile de odinioara.

Si sa le zicem vintage. Sau mostenire de familie, tesuta in dantela.

sursa foto 1 : http://weddingrumors.com/blog/2010/inspiration-board-vintage-pink/
                 

Dirdy birdy sau despre perseverenta si incapatanare

Remember dirty birdy, pasarea ciudata care vrea cu orice pret sa atraga atentia pisicii inexorabile?
Animatia e sursa sigura de descretit fruntile, dar si de tras invataminte.

Avertizez persoanele care sunt sensibile la melodii cu impact auditiv, ca s-ar putea sa va urle in cap, o vreme, cantecelul de pe fundal.

Enjoy!

Idei de coafura : romantic & vintage

 Imi plac foarte mult ambele variante, personal am incercat-o doar pe a doua (pentru prima ai nevoie de un par ceva mai lung), care m-a inspirat apoi in diverse alte abordari de spirale, curls, impletituri si alte cele.
 Incepe sa-ti placa sa te joci cu propriile suvite si poti descoperi singura noi modele.

Oricum, nu e deloc greu, e mult pana incerci prima data, apoi totul merge struna.

Doar trebuie sa impresionam, n'est-ce pas?

3 dorinte barbati vs "n" dorinte femei

Am auzit deunazi un banc (chiar de la bancosul), care suna cam asa :

"Cum sa impresionezi o femeie:

-Fa-i complimente, alint-o, iubeste-o, consoleaz-o, protejeaz-o, ia cina cu ea, fa-i cadouri, ascult-o, respect-o, fa pe dracu-n patru pentru ea...

Cum sa impresionezi un barbat:

-Vino goala...cu o bere!! "

Ce nevoi simple au ei...si putine, chiar...si cat de multe si complexe sunt ale femeilor!

Bref, in povestea lor, noi suntem pestisoarele care ar trebui sa le indeplineasca 3 dorinte: sex, love(a se citi tot sex ) si food (de cele mai multe ori se descurca si singuri la partea asta), cu berea inclusa.

Mereu m-am intrebat de ce exista diferenta asta, de ce ei sunt cei mai fericiti daca li se satisface chiar si o singura vrere, in timp ce noi cerem, cerem si iar cerem si nu suntem niciodata multumite.

Cine detine raspunsurile, sa ne scoata si pe noi din ignoranta!


sursa foto: http://www.damaideparte.ro/wp-content/uploads/2011/07/barbatisifemei.jpg

Cum se cere un barbat in casatorie

Rasfoind deunazi blogosfera, am dat peste un post care parca imi era smuls din curgerea fireasca a gandirii, de la 30 de ani incolo. Si atunci mi-am amintit brusc de filmuletul asta :



So...oricate masuri de precautie v-ati lua, oricat de repede ati incerca sa fugiti, dupa cum vedeti, noi stim de mici ce avem de facut, chiar exersam dinainte cu papusile ca sa ne iasa bine de tot treaba cu casatoria... cu copiii....cu familia.
Voi, in schimb, tematori, indecisi si miorlaiti, nu puteti tine piept avantului nostru.
 Hi hi hi, de mici vi se scrie istoria!! Cu fermitate chiar!

Gazetareala senzationala

Trezirea dis-de-dimineata.
Fi-mea functioneaza precum cucul armenesc, la 7 deja e cocotata in varful patului si se uita insistent la noi cu ochii ei mari, albastri si inocenti, neintelegand cum de suntem inca atarnati de visare, bulbucati si miorlaiti:"Hai, mami, mai dormi si tu putin!", incercam noi s-o mai pacalim.

Nimic! Ea e drepti si-si cere portia de lapte. Ce sa facem, ne trezim, hranim copilul si ne vedem de ale noastre.

Ca in orice dimineata, in timp ce ne sorbim cafeaua , ne luam si informatia zilnica, fie de pe tv, fie de pe net. Informatia de consum, ca altfel nu prea se cere, adicatelea crime, morti, divorturi, violuri si alte minuni care ar trebui sa ne binedispuna, sa ne dea chef de viata si, mai mult, sa ne satisfaca setea de cunoastere, adusa in cantitate mult mai mare decat informatia cu adevarat importanta si de interes national.

Am inghitit cat am inghitit si, la un moment dat, am avut o revelatie: de ce ii citesc/ascult eu pe anostii astia? Chiar ma intereseaza, macar for fun, cand si cu cine se mai vede Columbeanca, pe la ce televiziuni mai apare Zavoranca, ce minune minunata s-a mai intamplat pe la Cuca-Macaii, prezentata din viziunea vreunuia care vrea sa apara la gazeta sau la TV?!! Not!

M-am scuturat bine in asta dimineata si am sters toata curgerea editoriala care-mi popula wall-ul pe FB si am decis sa ma intorc cu fata catre alte surse care mi-ar putea aduce cu adevarat o informatie curata, interesanta, catre tot ceea ce exista in afara gazetei de consum.

Stupoare!! Intentie minunata, din partea-mi, dar am de unde alege? Pai nu prea. In afara de Dilema Veche, unde chiar poti citi lucruri interesante si bien scrise, restul...e doar cancan.
Toti isi scot la inaintare pe FB articole care mai de care "mai senzationale", banale pana la enervare, care m-ar putea atrage pe mine, cititor, sa le vizitez produsul online si eventual, sa ma prinda sa ii si citesc.

 Eu nu pricep cum de ziare importante(nu cele declarate a fi de consum, alea se pot balacari pana nu mai pot), repet:importante!! de la care eu am pretentii (sic), se preteaza la un astfel de mod de popularizare a articolelor lor. Rili!!!
 Nu suntem toti tampiti, nu inghitim toti scursorile editoriale scrise pe genunchi si inspirate din genuina lume a pseudo-vedetelor, cu zorzoane si valoare! 

Sa nu fiu gresit inteleasa! Ii admir pe jurnalisti, aia adevarati! Si am si eu nevoie, asa cum imi caut sa mananc o mancare sanatoasa, cum aleg sa respir sanatos, pe unde pot, cum incerc sa cern ce imi face bine de ce imi face rau, am si eu nevoie sa scrie cineva si pentru mintea mea pretentioasa( si sunt convinsa ca asemeni mie sunt multi),  pentru spiritul meu care vrea sa se adape la articole cu un continut valoros, pe care citindu-le sa nu simt ca-mi pierd vremea, ci sa ma simt mai inteleapta, mai informata, sau macar mai bogata sufleteste.

Se poate, dragi ziare si gazete??

Presa occidentala se multumeste sa fie doar informationala, nu vaneaza senzationalul, pentru ca ei pastreaza viu telul jurnalistic, sa informeze si eventual, sa educe, sunt constienti ca, deviind de la calea asta, poti transforma un popor sanatos, cu modele valoroase, intr-unul manelistic, care ajunge sa creada ca tot ce zboara se mananca!